Cautare rapida:

Articole Online Articole Recente Propune un articol Inregistrare Autori Cauta Contact

Copiii Facebookului

Format PDF | Tipareste

Desigur cã e la modã sã ne prefacem în atleþi epuizaþi care se încumetã sã ridice haltere de carton ºi sã facã gimnasticã pe platforma îngustã a indentitãþii. Desigur cã ne place la nebunie sã înotãm printre imagini lutoase cu vâsle de oþel, acuzând dureri cumplite de spate. E normal sã ne dãm eroi, ctitori sau martiri mai ales când ne creºte sub nas trufandaua aroganþei. Însã ce e ºi mai interesant este cã ne place mult sã ne dãm copii , mititei, drãgãlaºi, zulufaþi, creþulini ºi bolfoºei când toatã lumea ºtie cã astãzi suntem în deplinãtatea maturitãþii ºi am depãºit pragurile pubertãþii amorfe. Cu alte cuvinte, e captivant sã îþi aduci aminte cum stãteai tu simpatic în pozicã, la grãdiniþã, cu fundiþã sau în costum de lup, de urs, de crocodil sau de rinocer (nu mai conteazã ce întruchipai, oricum erai savuros) ºi cum te minunezi astãzi, tu de tine, pentru cã eºti o persoanã reuºitã. Neaºteptat. Adicã din puiuþul blond te-ai fãcut un Johnny Bravo ºi, dacã te-ar pune cineva sã explici, nu ai ºti cum. Cu toatã inocenþa ºi fragilitatea pe care o mimezi, pui pe Facebook poza în care primeai darul de Moº Crãciun. E destul de greu sã faci toatã operaþiunea, mai ales când e alb negru devine obositor ºi frustrant. Însã îþi asumi riscul ºi te cocoþezi pe siteul de socializare cu tot cu scutece ca sã vadã EL sau EA cã tu de mic ai fost delicios ºi cã ai un suflet tânãr de artist. E o strategie în fond, pentru cã nu þi-a plãcut niciodatã sã faci public faptul cã ai sentimente pentru mamã, tatã ºi sã recunoºti cã duci în cârcã o poveste cu mãsele mici, necrescute, plânsete în magazinele cu jucãrii ºi teme nefãcute. Dar acuma prinde bine o copilãrie dulce, nãzbâtioasã cu chip senin ºi cu dorinþa acerbã de a þi se spune (eventual comenta) cã încã semeni cu ãla micu din pozã, cã nu te-ai schimbat, cã eºti tot atât de scump sau scumpã. Asta e. Mai faci salturi dezechilibrate în afara realitãþii ca sã te poþi împãca sincer cu propria-þi identitate , sã poþi sã îþi consumi restul vieþii confortabil în propriile constrângeri, cu o calmã severitate pe care ai cãpãtat-o în timp ce completai rebusuri. Poate cã eºti frustrat ºi ai nevoie de dovezi din trecut ca sã te reconstitui.Poate cã þi-a scãpat printre degete copilãria. Poate cã ai nevoie de protecþie ºi te-ai sãturat sã porþi cotiere mari, greoaie care te rod pânã în adâncul conºtiinþei. Cert este cã te-a adoptat cu braþele deschise Facebookul, ca un cãmin unde poþi sã te joci alãturi de cei mari. Eºti mãmos ºi te guduri pe lângã pe retele de aplicaþii. Din când în când te dai în scrânciob cu mâinile în aer pentru cã ºtii cã pe jos luceºte pagina albastrã în care ai vrea sã te cufunzi ca într-un ocean.




Despre autor

Fulga Adelina, studentã la Facultatea de Jurnalism, Iaºi


Despre articol
Autor: Vizitator
Numar de vizualizari: 697
Numar de cuvinte: 484



Nota: Nu a fost notat

Comentarii

Nu exista comentarii pentru acest subiect.

Adauga un comentariu

Ne pare rau, nu aveti posibilitatea sa adaugati comentarii. Pentru a putea lasa parerea dvs. va rugam sa va autentificati.

    imotrading.to | chequedejeuner.ro