Cautare rapida:

Articole Online Articole Recente Propune un articol Inregistrare Autori Cauta Contact
Articole Online | Director Comunicate de presa » Finante » Impozite » CREDITUL BANCAR ABORDARE GENERALA

CREDITUL BANCAR ABORDARE GENERALA

Format PDF | Tipareste

ANALIZA GENERALA A CREDITULUI
INTRODUCERE:
CE ESTE CREDITUL?
Creditul este datoria reala sau potentiala:
reala - cand debitorul foloseste creditul, de exemplu, pentru a face plati sau pentru a reesalona platile pe care, altfel, ar trebui sa le faca;
potentiala – cand s-a aprobat un credit, dar debitorul inca nu l-a folosit.
Creditul poate lua mai multe forme, de exemplu:
Obligatiuni;
Imprumutul contra efecte de comert sau bilete la ordin;
Linii de credit;
Imprumuturi de la banca ;
Descoperit de cont;
Reesalonarea platilor.
· Creditul este acordat de banca, in calitate de creditor si este incasat de debitor, care poate fi o societate comerciala sau persoana fizica.
Nota: In cele ce urmeaza, vom aborda tematica prezentului referat, raportandu-ne la debitor ca la o societate comerciala, pentru a putea trata in mod mai general aspecte legate de modul de analiza al dosarului de creditare.
CE ESTE ANALIZA CREDITULUI?
Scopul analizei creditului este reprezentat de evitarea pierderilor din profit, sau in afaceri din cauza datoriilor nerecuperabile, adica din cauza acordarii de credite unor clienti care nu ramburseaza datoria, sau din cauza neacordarii de credite unor clienti potentiali buni.
In opinia oamenilor de stiinta care s-au ocupat de-a lungul anilor de studiul fenomenului creditarii, intrbarile esentiale la care este indicat sa se gandeasca analistul de credite sunt:
1.Doreste banca mea sa faca afaceri cu acest solicitant de credit?
Aceasta intrebare trimite la o apreciere a caracterului si a reputatiei respectivului solicitant .
2.Trebuie ca banca mea sa faca afaceri cu acest solicitant?
Aceasta necesita o evaluare a calitatilor sale ca om de afaceri sau de manager.
3.Cat de mare sa fie creditul de care are nevoie solicitantul (si nu cat ar dori el)?
Aceasta necesita o evaluare a scopului si modului de utilizare a creditului.
4.Poate societatea comerciala sa ramburseze imprumutul?
Aceasta necesita o evaluare a fluxului de numerar viitor al societatii comerciale, precum si a riscului creditului.
5.Ca ultima posibilitate,din ce alte surse poate fi ram bursa t creditul, in cazul in care societatea comerciala nu va putea sa faca acest lucru?
Aceasta necesita o evaluare a garantiei.
Datorita nivelului inalt al indatorarii raportate la capitalul bancii, constituirea creditului nu admite erori. Intregul personal din sistemul de gestionare a creditelor si mai ales analistii de credite trebuie sa actioneze conform celor mai inalte standarde.
Daca deprinderile profesionale si tehnicile nu au la baza o cultura serioasa privind creditele, nu vor putea fi evitate, in cazul luarii deciziei de creditare, capcanele obisnuite. O banca poate deveni rapid neprofitabila sau chiar insolvabila, ca urmare a unor decizii necorespunzatoare privind creditele, care au ca rezultat active neperformante.
Sistemul de gestionare al creditelor pune accentul pe analiza profesionala a cererilor pentru credite si determinarea solvabilitatii.
SOLVABILITATEA
Analiza solvabilitatii are trei functii importante:
sa contribuie la dezvoltarea intreprinderii prin gasirea unor clienti solvabili;
sa evalueze cererile pentru noi credite;
sa ajute debitori i existenti sa isi mentina sau sa isi imbunatateasca solvabilitatea .
Analiza sistematica si obiectiva a solvabilitatii are trei elemente principale:
1.Folosirea unor concepte contabile obiective si intelese de cat mai multi oameni, pentru:
a elimina riscurile excesive si necuantificate care il afecteaza pe creditor;
a stabili conditii de creditare realiste pe baza fluxului de lichiditati actual;
a evalua si a intelege care este solvabilitatea clientului;
a permite creditorului sa stabileasca termene pentru credite pe baza evaluarii riscurilor la zi.
2.O analiza financiara comprehensiva care cuprinde:
analiza performantelor financiare, a indatorarii si alichiditatilor clientului;
identificarea si interpretarea tendintelor financiare ale intreprinderii clientului;
un raport realist intre valoarea creditului si fluxul de lichiditati al clientului;
structurarea facilitatilor de creditare pentru a realiza o corelare intre necesitatile intreprinderii
clientului si intrarile si iesirile de lichiditati.
3.Folosirea tehnicilor consacrate pentru identificarea si evaluarea riscurilor, precum si pentru evaluarea si organizarea facilitatilor de creditare, si anume:
o forma comuna de organizare a sistemului de informatii financiare pentru a face analiza mai usoara; o analiza standard a indicatorilor financiari si a tendintelor;
un sistem de corelare directa a valorii si atermenelor creditelor cu nevoile actuale ale clientului si proiectiile fluxului de lichiditati;
o structura pentru credite care sa protejeze banca impotriva riscurilor principale si care sa stabileasca o corelatie intre intrarile si iesirile posibile de lichiditati.
FOI DE CALCUL: UTILIZARE, ELEMENTE, CERINTE
Foile de calcul financiare sunt instrumente folosite de analistii de creite pentru a evalua solvabilitatea si pentru a stabili facilitatile de creditare. Ele permit analistului de credite sa
analizeze fluxurile viitoare de numerar dupa criterii uniforme si sa identifice informatiile si indicatorii critici.
Principalele cinci componente ale foilor de calcul standard pentru analiza creditelor sunt:
– situatia profiturilor si pierderilor dintr-o perioada data;
– bilantul, care indica activele, pasivele si valoarea neta la o data anume;
– situatia fluxului de numerar;
– corelarea activului net cu imobilizarile corporale si financiare;
– fise cu principalii indicatori financiari.
Foile de calcul se bazeaza pe date si informatii furnizate de client, iar proiectiile financiare ale acestuia vor acoperi circa trei ani si vor cuprinde urmatoarele:
– situatia profiturilor si pierderilor;
– bilantul;
– situatia fluxului de numerar;
– conturile sau notele financiare relevante pentru activitatea firmei.
Completarea unei foi de calcul presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
1.OBTINEREA DATELOR DE LA CLIENT
¯ 2.VERIFICAREA DATELOR*
¯ 3.INTRODUCEREA DATELOR IN FOAIA DE CALCUL A CREDITORULUI
¯ 4.CORELAREA ACTIVULUI NET CU IMOBILIZARILE FINANCIARE
¯ 5.VERIFICARI LA FATA LOCULUI SI CLARIFICAREA NECONCORDANTELOR
¯ 6.VERIFICAREA CHELTUIELILOR DE INVESTITIE
¯ 7.CALCULAREA PRINCIPALILOR INDICATORI FINANCIARI
8.FINALIZAREA ANALIZEI FLUXULUI DE NUMERAR
* Certitudinea ca situatia profiturilor si a pierderilor prezentata de client acopera exercitii financiare cu o durata egala si ca acestea se incheie la datele prevazute pentru bilanturi.
INDICATORII FINANCIARI
Indicatorii financiari sunt instrumente utile pentru compararea performantelor firmelor concurente din cadrul aceleiasi industrii.Acesti indicatori ajuta analistii de credite sa aprecieze solvabilitatea clientului.
Cei patru indicatori esentiali in determinarea gradului de solvabilitate al unui potential client sunt:
- 1.RENTABILITATE;
- 2.EFICIENTA;
- 3.INDATORARE;
- 4.LICHIDITATE.
Cele patru tipuri esentiale de indicatori enumerati mai sus reunesc in acelasi cadru financiar masura in care o societate a realizat vanzari ce depasesc costul activitatii respective, eficienta unei societati comerciale in administrarea resurselor si a activitatilor sale, masura in care fondurile folosite de o societate comerciala provin de la creditori si nu de la proprietarii sai (indatorarea reprezinta un indicator principal al capacitatii societatii comerciale de a face fata unor situatii dificile si de a absorbi pierderile), lichiditatile si alte active de care dispune o societate comerciala pentru indeplinirea obligatiilor sale, inclusiv plata dobanzi i si a creantei.
De remarcat este faptul ca indicatorii financiari sunt extrem de importanti pentru analiza eficienta a cresitelor. In acest context nu trebuie sa uitam ca indicatorii sunt siguri numai daca situatiile financiare din care sunt preluati sunt sigure. In acelasi timp, indicatorii sunt foarte utili daca sunt luati in considerare in ansamblul lor si nu izolat, precum si indicatorii suplimentari din cadrul fiecarei “familii” mai sus mentionate.
Folosirea unui singur indicator, izolat de ceilalti, poate duce la erori; Indicatorii multipli ajuta, in mod normal, la identificarea tendintelor, care sunt factori importanti pentru determinarea solvabilitatii.
RENTABILITATEA – Reprezinta masura in care o societate comerciala realizeaza vanzari care depasesc costul activitatilor.
EFICIENTA – Reprezinta eficacitatea unei societati comerciale in ceea ce priveste administrarea resurselor si conducerea activitatilor.
INDATORAREA – Reprezinta masura in care fondurile folosite de o societate comerciala sunt asigurate de creditori si nu de proprietari.
LICHIDITAEA – Reprezinta numerarul si alte active la dispozitia societatii comerciale pentru a-si indeplini obligatiile, iclusiv plata dobanzii pentru imprumuturi le acordate de creditori.
ANALIZA FLUXULUI DE LICHIDITATI
Fluxul de lichidati al unei firme indica rulajul numerarului in amonte si in aval pe o perioada data. Numerarul include activele “aproape devenite lichidati”, asa cum sunt conturile de depozit curente sau pe termen scurt. Balanta fluxului de lichiditati pentru perioada respectiva se adauga sau se scade de la pozitia numerarului la sfarsitul periodei de raportare anterioare.
Analiza fluxului de lichiditati este un instrument vital pentru verificarea rezultatelor obtinute prin analiza indicatorilor financiari principali; in acelasi timp ne ofera o perspectiva diferita de situatia veniturilor, care in mod normal indica acumularile de venituri si/sau cheltuieli, precum si stabilirea modului de structurare a imprumuturilor acordate societatilor comerciale. Analiza fluxului de lichiditati este singurul instrument pentru proiectia intrarilor si iesirilor actuale de fonduri si astfel, a capacitatii firmei de a se achita de datorii.
Calculul fluxului de lichiditati se realizeaza prin doua metode:
1.- Metoda directa – asigura o analiza mai detaliata a fluxului de lichiditati si prezinta castigurile sau pierderile extraordinare;
2.- Metoda indirecta – mai simpla, dar nu suficient de amanuntita. PIRAMIDA FLUXULUI DE LICHIDITATI
Lichiditati din vanzari
Minus
Costul bunurilor vandute
Egal cu
Marja bruta a lichiditatilor
Minus
Cheltuieli de exlpoatare in numerar
Egal cu
Lichiditati din exploatare
Plus
Alte venituri in numerar
Minus
Impozite pe venit
Egal cu
Lichiditati nete din exploatare
Alte iesiri financiare
Egal cu Intrari sau iesiri nete de lichiditati
Minus
Amortizarea datoriei pe termen lung
Egal cu
Intrari sau iesiri nete dupa amortizarea datoriei Minus
Cheltuieli nete de capital
Egal cu Excedent sau necesar de lichiditati.
ANALIZA SOLVABILITATII
Nu putem lua o decizie pertinenta in legatura cu creditele, fara a avea date sigure privind toate aspectele importante ale cererii pentru credite. Trebuie spus solicititantului de credite ca isi poate sustine cauza in mod corespunzator prin oferirea unor informatii exacte si cuprinzatoare, mai ales despre activitatea economica a solicitantului.
Unii creditori cer solicitantului sa completeze propriile lor formulare-tip de cerere pentru credite:
-indiferent de forma in care sunt transmise datele, analistul de credite trebuie sa discute acest lucru cu un reprezentant autorizat al societatii comerciale;
-discutiile ofera posibilitatea clarificarii datelor incerte si a obtinerii datelor de baza pentru cererea de credite; -cel care face investigatiile trebuie sa prezinte solicitantului procedura de analiza a creditelor folosita de creditor si sa indice acestuia timpul necesar pentru parcurgerea ei.
Datele trebuie sa fie:
-suficiente pentru a oferi o imagine clara a performantelor financiare si a starii financiare a solicitantului;
-comprehensive, datele partiale pot duce la erori;
-oneste si fara greseli; daca este posibil, cererea va fi insotita de evidente expertizate contabil;
-destul de recente pentru a indica punctele forte si slabe ale solicitantului in prezent.
Culegerea de date este uneori dificila.
S-ar putea ca standardele contabile locale sa nu vina in sprijinul unei analize detaliate a starii financiare a solicitantului.
Performantele conducerii ar putea fi afectate de exercitarea unor presiuni politice si comerciale nedetectabile la prima vedere;
-de exemplu, in zone caracterizate prin cronicizarea lipsurilor in aprovizionare “managerii buni” au cautat in mod constant sa mentina stocuri mari.
Acoperirea garantiei oferite de solicitant ar putea fi greu de apreciat;
-ar putea fi o problema determinarea valorii sale reale sau stabilirea cu certitudine daca revendicarea drept ului de proprietate de catre client este valabila.
In unele zone ar putea fi greu sau imposibil de obtinut date istorice exacte si relevante.
Oricare ar fi problemele, creditorii nu pot sa aprecieze solvabilitatea, daca lipsesc date esentiale.
Atitudinea cooperanta a solicitantului in aceasta faza ofera primele elemente in ceea ce priveste calitatea sa ca debitor.
DATE DE BAZA
Analiza nu este posibila fara date.
Mai jos vom arata datele necesare si identificarea surselor de date. Patru grupe de date formeaza baza analizei solvabilitatii:
1.Calitatea conducerii:
competenta, integritatea si reputatia persoanelor care conduc intreprinderea care solicita credite; punctele slabe ale acestei fundamentari pot afecta nu numai capacitatea solicitantului de a rambursa un imprumut, ci si perspectivele creditorului de a incasa garantia;
2.Dinamica industriei:
mediul in care evolueaza industria careia apartine solicitantului, precum si competitivitatea solicitantului in cadrul acestei industrii; o industrie cu probleme poate crea dificultati so;icitantului, chiar daca in prezent este prosper si mai ales daca competitivitatea sa este deja slaba;
3.Starea financiara:
- capacitatea solicitantului de a plati datoria prin:
-crearea unor lichiditati
suficiente si/sau
-recurgerea la resursele
existente pentru a obtine lichiditati.
-capacitatea clientului de a plati dobanda este reflectata de lichiditate rentabilitate;
4.Garantia:
valoarea neta de lichidare a garantiei debitorului si in ce masura aceasta se afla sub controlul creditorului; perspectivele reduse de incasare a garantiei inseamna ca banca va avea probleme cu convertirea garantiei in numerar pentru a inasa valoarea datoriei.
Perspectivele reduse de incasare a garrantiei inseanma ca banca va avea probleme cu convertirea garantiei in numerar pentru a incasa valoarea datoriei. EVALUAREA RISCURILOR
Procesul prezentat, rareori asigura toate informatiile de care are nevoie analistul si va pune la dispozitie cele mai bune si mai complete date. Acesta este materialul cu care lucreaza analistul pentru a formula recomandarea de acordare a creditului.
Unele firme mai primesc cotari ale creditelor de la agentii de evaluare a creditelor.
NECESARUL DE CREDITE
Constatarea analistului ca solicitantul este solvabil inseamna ca, in principiu, creditorul este gata sa accepte ca societatea comerciala sa-I devina client. Cat de mare va fi creditul si care sunt termenii de acordare sunt doua chestiuni care depind de suma necesara clientului si de capacitatea acestuia de a plati datoria. Proiectiile fluxului de lichiditati ofera informatii pentru ambele.
CAT DE MARE SA FIE CREDITUL?
Analistul a evaluat solvabilitatea solicitantului.
-societatea comerciala are o cotatie acceptabila a riscurilor la fundamentarea solvabilitatii.
Scenariile pentru proiectii contin cea mai buna anticipatie a momentului pentru schimbarile care au loc in cadrul societatii comerciale.
-intrari de lichiditati din toate sursele:
-exploatare:
-modificari ale CA, CP, inventarului;
-vanzari de active care nu sunt necesare pentru exploatare;
-alte intrari extraordinare;
-liniile de credite existente;
-capital nou din partea actionarilor.
-iesiri de lichiditati:
-exploatare;
-modificari ale CA, CP, inventarului;
-rambursarea datoriei existente;
- investitii in noi active;
-alte iesiri extraordinare;
-alte iesiri de fonduri.
Discutiile privind proiectiile cu conducerea societatii comerciale au permis analistului sa aprecieze capacitatea conducerii de a reactiona in situatii de instabilitate si sa pregateasca scenariul cel mai probabil.
La sfarsitul acestui proces, analistul de credite si clientul cad de acord asupra necesarului de credite pentru solicitant.
De obicei se afla aproape de punctul maxim al penuriei de lichiditati din perioada avuta in vedere pentru proiectie.
TERMENI DE ACORDARE A CREDITULUI
Dupa stabilirea sumei necesare, analistul de credite recomanda structura creditului, adica “parametrii” sau termenii pe baza carora va fi acordat creditul.
Structura creditului contine sapte elemente:
1.- suma;
2.- programul de rambursare;
3.- prezentarea de rapoarte;
4.- garantia;
5.- documentatia;
6.- pretul;
7.- clauze.
Modificarea unuia dintre aceste elemente presupune, de seo ri, modificarea altuia sau a mai multora:
-structura creditului reflecta cota de risc a clientului, necesarul de credite, rata dobanzilor pe piata si cresterile si diminuarile fluxului anticipat de lichiditati al clientului;
-“intarirea” unuia dintre aceste elemente poate fi compensata prin “atenuarea” altuia.
1.SUMA
Suma este stabilita prin proiectiile facute de analist pentru necesarul de credite si poate fi diferita de suma initiala a solicitantului. De obicei, suma va acoperi necesarul de credite, inclusiv dobanda pentru datoria suplimentara.
Pentru a reduce indatorarea, unui nou client I se poate oferi mai putin decat suma respectiva si se va cere sa reduca dividendele pentru a compensa lipsa.
O parte din aceasta suma ar putea reprezenta asa numita “facilitate a fondurilor neeliberate” adica o suma disponibila pentru cheltuieli ulterioare.
In mod normal, creditorii incaseaza o taxa pentru partea neutilizata din linia de credite, pe langa dobanda pentru partea care a fost cheltuita.

De fapt, creditorul poate acorda o parte din suma sau intreaga suma sub forma de “linie de creditare”, o suma aprobata initial pentru imprumut si care poate fi folosita sau nu de client.
2.PROGRAMUL DE RAMBURSARE
Proiectiile fluxului de lichiditati arata capacitatea debitorului de a rambursa creditul.
In mod normal, creditorul nu trebuie sa ceara o rambursare mai rapida decat permite fluxul de lichiditati.
Dar nu este necesara o perioada lunga de rambursare, daca acest lucru permite creditorului sa acumuleze un excedent de lichiditati.
Programul de rambursare trebuie sa arate in ce scop va fi folosit creditul.
Achizitionarea sau constituirea unui activ fix necesita, de obicei, o perioada lunga de rambursare.
Din punctul de vedere al creditorului, rambursarea in intregime si la timp a unui imprumut este dovada cea mai sigura ca aprobarea imprumutului a fost justificata.
3.PREZENTAREA DE RAPOARTE
Creditorii solicita din partea debitorilor rapoarte periodice pentru supravegherea situatiei, pentru siguranta proprie. Prezentarea de rapoarte face parte din acordul pentru credite, iar neprezentarea rapoartelor necesare la timp este considerata, in mod normal, ca o nerespectare a conditiilor contractuale.
Exemplu de rapoarte:
-transmiterea la timp a situatiilor financiare (trimestrial, fara verificare contabila si anual, cu verificare contabila); -rapoarte prompte privind actiunile si evenimentele care ar putea afecta performantele creditorului stabilite prin clauzele acordului de creditare, cum ar fi mentinerea sau realizarea unor indicatori de lichiditate minima sau de indatorare maxima, actiunile legale impotriva societatii comerciale, incapacitatea de a atinge obiectivele specifice;
-rapoarte prompte privind orice situatie care ar afecta datele de fundamentare a solvabilitatii, pe baza carora a fost aprobat creditul. 4.GARANTIA
Garantia este “plasa de siguranta” a creditorului, in cazul in care debitorul nu poate sa isi plateasca datoria in intregime si la timp. Toate elementele date ca garantie trebuie enumerate, fie ca acestea sunt active controlate de cel care primeste imprumutul, fie garantii din partea unor terti. Exista doua tipuri principale de garantie:
a.-drept constituit legal in favoarea creditorului privind un activ sau mai multe in posesia sau sub controlul debitorului;
-o sarcina poate fi specifica, de exemplu, o ipoteca asupra unei cladiri sau un sechestru asupra unui utilaj;
-sau poate fi generala, de exemplu, o sarcina variabila asupra activelor curente ale debitorului.
b.-garantie din partea unui tert(“garant”) in favoarea debitorului, adica obligatia legala din partea garantului de a achita datoria creditorului, daca debitorul nu se achita de datorie.
5.DOCUMENTATIA
Majoritatea creditelor au la baza un acord sau mai multe: -acordul de aprobare a creditelor (sau de imprumut) este principalul document care contine toate termenele si conditiile acceptate de debitor sau de creditor;
-acordul pentru garantie dintre girant si creditor stabileste garantia legala pentru obligatia debitorului;
-poate exista un acord suplimentar sau mai multe privind chestiunile specifice, fara de care creditul nu ar deveni efectiv, de exemplu, un acord de garantare a unei licente fara de care nu s-ar putea realiza fluxul de lichiditati din proiectii.
6.PRETUL
Costul unui credit consta din dobanda si taxe: Dobanda se plateste la intervale de timp stabilite (de exemplu, lunar, trimestrial, anual) la incheierea bilantului pentru restul de imprumut din perioada pentru care se plateste dobanda.
-rata dobanzii este deseori exprimata prin rata de baza plus o prima de risc.
Exista mai multe tipuri de taxe. De exemplu:
-taxa de angajare a creditului este deseori perceputa pentru partea nefolosita dintr-o linie de credit aprobata (dobanda se plateste pentru partea folosita);
-taxa de evaluare pentru a acoperi costul activitatii analistului de credite;
-taxa de supraveghere anuala, pentru a acoperi costul supravegherii creditului;
-un creditor care depune eforturi pentru obtinerea unui credit mare din partea unor organisme financiare, va percepe o taxa pentru tranzactii si/sau o taxa preliminara pentru costul unor asemenea activitati complexe. In general, dobanda acopera, in cazul creditorului, costurile legate de banii destinati creditarii, riscul creditului si marja de profit; taxele sunt o alta sursa de profit si pot include sumele destinate rambursarii costurilor creditorului.
De obicei creditorii nu calculeaza exact costurile pentru evaluarea si aprobarea unei anume cereri pentru credit, ci percep o suma fixa sau un procentaj din valoarea creditului(sau amandoua).
7.CLAUZE SPECIALE
Multe acorduri pentru aprobarea de credite impun debitorului anumite obligatii sau restrictii. Acestea reduc riscul pentru creditor. De exemplu: -debitorul trebuie sa respecte conditiile legate de lichiditatea minima, de indicatorii privind acoperirea dobanzii pentru imprumut si/sau indatorarea maxima, atat timp cat mai ramane o parte din credit;
-plata dividendelor poate fi conditionata de verificarea lichiditatii sau poate fi interzisa atat timp cat mai ramane o parte din credit; -debitorul nu poate acorda drepturi preferentiale altor creditori sau nu are dreptul sa angajeze alte credite fara acordul creditorului.
EDUCATIA IN DOMENIUL CREDITELOR
Termenul de educatie in domeniul creditelor cuprinde atat cadrul administrativ si politic in care se iau hotararile privind creditele, cat si, la fel de important, climatul in care se iau asemenea hotarari, adica acea combinatie specifica de integritate, motivatie, loialitate, atitudine fata de clienti, traditie si de capacitate de analiza, atat la nivel individual, cat si la nivelul institutiei financiare.
Orice institutie financiara se bazeaza pe o educatie in domeniul creditelor, dar nu toate reusesc sa procedeze cu prudenta, cand acorda creditele.
Planificarea afacerilor fara o buna educatie in domeniul planificarii poate avea ca rezultat documente numite planuri, dar care sunt ineficiente ca instrumente de management . Ceva similar este avut in vedere si in cazul creditelor. In paginile precedente este prezentat procesul tehnic de analiza a creditelor. Daca aceste calitati tehnice nu au la baza o educatie corespunzatoare in domeniul creditelor, nici macar cea mai inalta competenta tehnica nu asigura un bun portofoliu de imprumuturi.
O educatie corespunzatoare in domeniul creditelor va proteja finantatori i impotriva urmatoarelor surse majore de probleme: -credit redirectionat;
-imprumuturi pentru aliati politici sau de afaceri sau pentru debitori cu probleme, aprobate la indicatia unei persoane care detine puterea; -rezolvarea de la sine;
-decizii privind creditele influentate de interese personale, inclusiv mita;
- vanatoare a de profituri;
-institutiile care cultiva afaceri pe termen scurt sau care urmaresc profitul inainte de toate, risca sa compromita orice analiza riguroasa a creditelor;
-principii elastice pentru credite;
-lipsa de rigoare in cazul aplicarii principiilor stabilite pentru credite poate face o institutie vulnerabila la practicile neprofesionale; -informatii incomplete;
-o educatie privind creditele care nu se axeaza pe informatii corespunzatoare sau care permite debitorului sa stabileasca ce informatii pot fi date creaza probleme; -aplicare inconsecventa; -imposibilitatea de a impune respectarea in intregime a acordurilor pentru credite poate duce la aplicarea lor necorespunzatoare; -supraveghere improprie; -descoperirea tarzie a problemelor poate duce la decizii de criza; -incompetenta tehnica;
-o educatie corecta privind creditele permite evitarea recrutarii si a promovarii analistilor slab pre gatit i;
-evaluarea necorespunzatoare a riscurilor;
-o educatie corespunzatoare privind creditele va permite folosirea deplina si legala a canalelor oficiale si neoficiale de informare privind riscurile potentiale;
-expunerea la riscuri mari ;
-un semn al unor reguli ineficiente sau al aplicarii ineficiente a regulilor;
-imprumutul pe baze concurentiale;
-concurenta cu alti finantatori duce la intarirea pozitiei debitorului - aceasta este benefica, atat timp cat sunt respectate regulile de baza.
CONCLUZII
Raportandu-ne la cele de mai sus, putem aprecia faptul ca o cunoastere amanuntita a tehnicilor de baza pentru analiza cererii de credite si luarea unei decizii privind solvabilitatea, ne va atentiona in permanenta ca procesul nu este complet pana cand nu ne formam o parere si despre solicitant.
In acest context putem vorbi despre cinci factori ce ar rezuma imaginea de ansamblu asupra unui potential debitor:
1.CARACTERUL SI REPUTATIA – Reuseste debitorul sa se conformeze cerintelor privind integritatea si aptitudinile?
2.CALITATEA CONDUCERII – Este aceasta capabila sa directioneze afacerile astfel incat sa permita firmei sa ramburseze imprumutul?
3.SCOPUL SI MODUL DE UTILIZARE A CREDITULUI – Sunt acestea doua chestiuni sensibile?
4.FLUXUL DE LICHIDITATI – Indica proiectiile faptul ca functionarea firmei va genera suficiente lichiditati pentru a rambursa imprumutul in intregime si la timp?
5.GARANTIA –Situatia se poate inrautati: daca se intampla astfel si fluxul de lichiditati nu permite rambursarea imprumutului, va fi garantia suficienta si poate fi ea incasata la timp si fara probleme?
NOTA: * Toate aceste lucruri ne determina sa apreciem ca procesul de creditare este MOTORUL, iar educatia in domeniul creditarii este CONDUCATORUL!
BIBLIOGRAFIE Finantele generale si finante le firmei – autor: Tudorache D. Editura Sylvi, Bucuresti, 2000; Elemente de tehnica si strategie bancara – autor: Tudorache D. Editura Atheneum, Bucuresti, 2001; Management – autori: Nicolescu O. si Verboncu I. Editura Economica, Bucuresti, 1999; Analiza creditului – autor: Andrew Murray Editura Expert, Bucuresti, 1998.




Despre autor

CREDITUL BANCAR ABORDARE GENERALA


Despre articol
Autor: Vizitator
Numar de vizualizari: 1506
Numar de cuvinte: 8694



Nota: Nu a fost notat

Comentarii

Nu exista comentarii pentru acest subiect.

Adauga un comentariu

Ne pare rau, nu aveti posibilitatea sa adaugati comentarii. Pentru a putea lasa parerea dvs. va rugam sa va autentificati.

    imotrading.to | chequedejeuner.ro