Cautare rapida:

Articole Online Articole Recente Propune un articol Inregistrare Autori Cauta Contact
Articole Online | Director Comunicate de presa » Educatie » Limba română- mijloc de comunicare

Limba română- mijloc de comunicare

Format PDF | Tipareste

Sufletul unui popor trăieşte in limba lui naţională. În ea se intipăresc ,printr-un indelungat proces istoric,preocuprăile ,frământările,aspiraţiile,modul de-a inţelege existenţa.Despre ea au scris cu admiraţie toţi marii scriitori ai neamului,incepând cu Ienachiţă Văcărescu: ,,Urmaşilor mei Văcăreşti Las voua moştenire Cresterea limbii româneşti Si-a patriei cinstire.’’ Toţi ceilalţi scriitori,,urmaşi de Văcăreşti’’,cum îi socoteşte Nichita Stănescu, şi-au instrunat lira pentru a-i slavi fiinţa,parte din fiinţa naţională. Pornind de la faptul ca intre limba si gândire este o indiscutabila legatura,cultivarea limbii nu este un scop in sine,ci o moda litate de a asigura dezvoltarea armonioasa a individului,pregatirea lui pentru viaţa. Limba română trebuie cunoscută, însuşită şi folosită corect de către toţi cetăţenii acestei ţări. De aceea cultivarea limbii române şi păstrarea valorilor specifice româneşti reprezintă o acţiune permanentă a tuturor factorilor educaţoinali. Limba, ca mijloc de comunicare este un sistem şi nu se învaţă pe componente separate (fonetic, lexical, gramatical), ci în unităţi de comunicare, în enunţuri, care sunt în acelaşi timp fonetice, lexicale şi gramaticale. Obiectivul central al predării – învăţării limbii române vizează „dezvoltarea capacităţii de comunicare verbală şi de utilizare a limbii române literare, perfecţionarea limbajului şi formarea preocupărilor, a deprinderilor şi abilităţilor de supraveghere ştiinţifică a calităţii exprimării orale şi scrise” Limba s-a născut din necesitatea de a comunica, de a împărtăşi semenilor ideile despre univers, de a transmite generaţiilor următoare roadele căutarii, trecerea experienţei în cuvânt necesitând efortul viu al actului comunicării . A-ţi cunoaşte limba , a fi capabil să exprimi corect şi precis ceea ce gândeşti, ce simţi, folosind cuvintele vocabularului, înseamnă a da dovada unei bune educaţii şi nu în ultimul rând a da dovadă de respect pentrupropria-ţi limbă, propia persoană. Dezvoltarea exprimării orale, în general, îmbogaţirea vocabularului se face pe două căi: -dirijată, prin activităţile şcolare, unde îşi aduc contribuţia toate disciplinele şi -spontan prin ceea ce oferă familia şi mijloacele de culturalizare. Şcoala rămâne “pivotul” central în privinţa procesului de îmbogăţire a vocabularului. Învaţătorul are sarcina de a lumina pe măsura puterii lui drumul spre însuşirea, cizelarea şi îmbogăţirea limbii materne.Limba este o materie, care folosită nuanţat, reverberează într-o varietate de culori şi sunete. Din punct de vedere al limbajului, în fiecare colectiv sunt deosebiri evidente. De aceea, pentru a putea acţiona în continuare, învăţătorii trebuie să folosească cele mai eficiente mijloace care să ducă la cunoaşterea fiecărui copil sub toate aspectele. În această sferă de preocupare trebuie să se afle şi depistarea eventualelor deficienţe de auz, văz şi ale aparatului fonator, precum şi organizarea unor activităţi pentru diminuarea sau înlăturarea lor. Limba română trebuie cunoscută, însuşită şi folosită corect de către toţi cetăţenii acestei ţări. De aceea cultivarea limbii române şi păstrarea valorilor specifice româneşti reprezintă o acţiune permanentă a tuturor factorilor educaţoinali. Limba, ca mijloc de comunicare este un sistem şi nu se învaţă pe componente separate (fonetic, lexical, gramatical), ci în unităţi de comunicare, în enunţuri, care sunt în acelaşi timp fonetice, lexicale şi gramaticale. Obiectivul central al predării – învăţării limbii române vizează „dezvoltarea capacităţii de comunicare verbală şi de utilizare a limbii române literare, perfecţionarea limbajului şi formarea preocupărilor, a deprinderilor şi abilităţilor de supraveghere ştiinţifică a calităţii exprimării orale şi scrise” Scopul studierii limbii române în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de „a forma progresiv un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţelegă lumea din jurul său, să comunice şi să interrelaţioneze cu semenii, exprimându-şi stări, sentimente, opinii etc., să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om, să se integreze efectiv în contextul viitorului parcurs şcoler, respectiv profesional, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viaţa de zi cu zi, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de învăţare.” Îmbogăţirea, precizarea şi activizarea vocabularului vizează, nu atât numărul de cuvinte noi învăţate, cât şi frecvenţa şi utilizarea lor în contexte cât mai variate. Întinderea vocabularului, uşurinţa şi supleţea combinărilor iau valori diferite de la un copil la altul, fapt care se regăseşte în naturalenţa cu care copilul este capabil să comunice cu cei din jur. În mod obişnuit vorbirea este asimilată cu limbajul. În lingvistică, termenul de „vorbire” a dobândit un sens specific, opus termenului de limbă . Limba este definită ca un produs social, constituit dintr-un ansamblu de reguli necesare comunicării. Vorbirea este ca un segment individual al limbajului care se foloseşte într-un enunţ, într-un act de comunicare . Vorbirii i se atribuie şi calitatea de act de creaţie şi de libertate care aparţine locutorului. Raportul dintre limbă – limbaj – vorbire, poate fi sintetizat asfel: limba este un fenomen social general şi se manifestă prin vorbire; limbajul reprezintă manifestarea individuală, particulară a limbii prin vorbirea fiecărui individ, iar vorbirea este manifestarea concretă a limbii prin limbajul individual, în comunicarea orală dintre oameni. Îmbogăţirea şi nuanţarea vocabularului impune trei activităţi distincte, dar în permanentă corelaţie: • Activizarea vocabularului elevilor prin comunicarea orală şi scrisă • Îmbogăţirea / dezvoltarea vocabularului cu noi cuvinte şi folosirea acestora în comunicarea orală şi scrisă • Nuanţarea vocabularului, adecvarea stilistică şi utilizarea în comunicarea orală şi scrisă. Demersul metodologic de activizare, îmbogăţire şi nuanţare a vocabularului trebuie să se realizeze sistematic, în mod specific, pentru a se obţine rezultate optime. Expresivitatea vorbirii nu poate fi limitată la mijloacele fonetice. La fel de importante sunt şi mijloacele lexicale. Comunicare a orală şi scrisă este expresivă prin repertoriul cuvintelor utilizate, dar mai ales prin alegerea lor adecvată. Fiecare cuvânt are un sens de bază şi o serie de sensuri secundare, care nu pot fi precizate decât prin context. Cuvintele au un sens principal, de bază (semnificativ) dominant în conştiinţa vorbitorilor, dar şi unul sau mai multe sensuri secundare. Cuvântul este unitatea centrală,). definitorie a lexicului, unitatea autonomă minimală a limbii, constituită prin asocierea unei forme fonetice (complex sonor- semnificant) şi a unui conţinut (complex de sensuri- semnificat . Forma şi conţinutul sunt cele două laturi constitutive ale cuvântului, care funcţionează ca o unitate indestructibilă chiar dacă uniunea lor are caracter arbitrar. Forma, denumită şi expresie sau complex sonor, reprezintă latura materială a cuvântului, adică fonemele grupate în silabe şi puse sub un accent şi morfemele diferenţiate în rădăcină, afixe şi desinenţe. Conţinutul, denumit şi înţeles sau semnificaţie, reprezintă latura ideală, psihică a cuvântului, imaginea prelucrată mintal a obiectului denumit, pe care îl evocă. Sensul este actualizarea în diferite categorii de contexte verbale şi situaţionale a semnificaţiei. Totalitatea cuvintelor unei limbi formează vocabularul sau lexicul acelei limbi. Uneori se face distincţie între vocabular şi lexic în sensul că lexicul reprezintă totalitatea cuvintelor dintr-o limbă, iar vocabularul este reprezentat prin diferite mulţimi de cuvinte, delimitate prin diferite puncte de vedere din ansamblul lexical al unei limbi. Vocabularul se poate îmbogăţi şi prin folosirea omonimelor, paronimelor, antonimelor etc. Într-o discuţie privitoare la cultivarea limbii, Tudor Vianu făcea precizarea: „...o greşeală de limbă nu este numai o încălcare a oricăreia dintre regulile precise de gândire logică, de simţ literar, de civilizaţie în raporturile sociale. O formulare incorectă, confuză, improprie sau trivială alcătuieşte o abatere de la norma limbii literare tot atât, dacă nu mai mult decât o greşeală de acord sau decât o formă coruptă de limbă”. Greşelile de limbă trebuie depistate şi corectate din timp pentru a se preveni instalarea unor defecte care se dezrădăcinează mai târziu cu mare efort. Folosirea metodelor şi mijloacelor variate, de la conversaţie, la dezbaterile sub forma procesului literar, la dramatizări , oferă posibilităţi reale de punere în valoare a capacităţii de manifestare activă, de folosire a unui limbaj nuanţat, cu mari potenţe intelectuale şi afective. Cunocând faptul că aptitudinile şi atitudinile creatoare nu se dezvoltă automat, odată cu maturizarea biologică, ci este necesară o intervenţie specială, timpurie, sistematică şi relevantă, orice cadru didactic trebuie să-şi evalueze cu maximă responsabilitate misiunea formativă pe care o are. BIBLIOGRAFIE:  Alexandru Gheorghe, Şincan Eugenia-„Îndrumător metodic pentru învăţători, părinţi şi elevi, Editura M. Duţescu – 1993;  Cerghit I. Coord. – „Perfecţionarea lecţiilor în şcoala modernă”, EDP bucureşti, 1983  Popescu, Ion Beldescu, George -„Gramatica limbii române”, manual pentru licee pedagogice, E.D.P., 1971;  Mihai Stanciu – „Didactica postmodernă”, Editura universităţii Suceava, 2993;  Ungureanu Adalmina – „Metodica studierii limbii şi literaturii române”, învăţământ primar, editura AS’S, Iaşi, 2003;




Despre autor

Prof.inv.primar,Naftanailă Constanţa Sc.Gimazială,,Nichita Stănescu’’Ceptura


Despre articol
Autor: NAFTANAILA
Numar de vizualizari: 359
Numar de cuvinte: 1645



Nota: Nu a fost notat

Comentarii

Nu exista comentarii pentru acest subiect.

Adauga un comentariu

Ne pare rau, nu aveti posibilitatea sa adaugati comentarii. Pentru a putea lasa parerea dvs. va rugam sa va autentificati.

    imotrading.to | chequedejeuner.ro